ZORI ŞI ASFINŢIT
Lumina ce apare
la orizontul vieţii
ne este călăuză,
în timp, către apus.
În tinereţea noastră
ne place asfinţitul
şi cerul plin de stele,
când Luna este sus.
Iubim şi neagra noapte
cu cerul plin de nori,
Soare avem în suflet
când roua cade-n zori.
Privim la orizont
cum astrul se-nalţă,
incandescent şi mândru,
să fie cât mai sus.
Săgeţi fierbinţi trimite,
ne luminează calea,
celesta lui trăsură
ne poartă spre apus.
În suflet purtăm doruri,
şi ne creştem copiii
cu demnitate-n suflet
şi dragoste-n priviri.
Dorim să-i înţelegem,
le arătăm cărarea,
le dăruim din inimi
eternele iubiri.